Megashow cu Toni Grecu si invitatii sai la UPA din Iasi, despre umorul studentesc din anii ’80


Cand spui Toni Grecu, spui Divertis. Cand spui Divertis, noi cei care am deschis ochii in anii 80, ne gandim automat la umorul studentesc al acelor ani. Cei de varsta mea abia intram in adolescenta in perioada anilor 83 – 84, care au constituit varful manifestarilor de gen, dar am prins, totusi, destul de proaspete povestile care circulau in mediul studentesc la sfarsitul anilor 80 si inceputul anilor 90.

Pe langa Divertis mai erau “8 fara carmaci” de la Mecanica, “Seringa” de la UMF, “Ne-am Ars Amatoria” cu Gabi Lazar si Tani (Laurentiu) Paraschiv (plecat din aceasta lume in iunie 2005) de la Hidro….

Toni Grecu si invitatii sai la UPA din IASI
Toni Grecu si invitatii sai la UPA din IASI

Astazi, in Aula Magna a Universitatii Petre Andrei din Iasi a avut loc  o intalnire cu cativa reprezentanti au umorului studentesc din anii 80: Toni Grecu, Valentin Darie, Gabi Lazar, Iulian Serban…

Iata un moment evocat de Iulian Serban, actualmente medic, fost sef al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Iasi.

Iulian Serban: Brigada Seringa avea vreo 20 de metri liniari de picioare frumoase (ale fetelor, evident) pentru care luam locul I la aceasta categorie, in concursurile studentesti de umor…

Iulian Serban:
Cum am cantat Desteapta-te romane in 85: Faceam o sceneta cu un chirurg care opera un pacient. 
Pacientul: Dl. doctor mi-ati scos stomacul.
Dr: Lasa, ca n-ai nevoie de el in zilele noastre.
Urmeaza momentul de reanimare. Corul incepe sa cante primele doua versuri din Desteapta-te romane. La un moment dat se trezeste pacientul si spune: Cand ne vom destepta, cand ne vom scula, pe multi vom opera si noi…

Un fragment din amintirile lui Toni Grecu

Gabi Lazar, Toni Grecu si prof. Doru Tompea, rectorul UPA din Iasi
Gabi Lazar, Toni Grecu si prof. Doru Tompea, rectorul UPA din Iasi

Toni Grecu: Eu n-am fost dizident. A fost o joaca si o inconstienta tinereasca. Romanii au rezistat prin umor, prin umorul despre neajunsuri. Era suficient sa spunem pe scena “mancare” sau “frigider” si sala se zguduia de ras. Dar era un ras nervos… 

Eu am facut un pic de umor si nu sunt singurul. Sunt o multime…. si trebuie evocati toti.
Cenzura ne-a obligat sa facem un umor de calitate. Eu nu puteam sa spun atunci ca tov. Ceausescu e un dobitoc. Trebuie sa gasesc o aluzie.
Acuma pot sa spun ca Victor Ponta e dobitoc. Si ce? Toata lumea stie asta. Si Traian Basescu e dobitoc. Si asta se stie… Nu rade nimeni…
Acum umorul nu mai are nicio motivatie revolutionara.. ci doar umor de larga respiratie pentru masele largi…
E o problema ca umorul s-a retras in underground… Dupa 1989, cineva mi-a spus ca daca vreau toate inregistrarile spectacolelor din 81 pana in 89 le gasesc la Securitate…

Iata niste imagini cu Trupa Divertis in anii 80

Prof. Cornel Dumitriu: “Galele Amfiteatru au fost momente de rafinament intelectual, rafinament cultural. La Galele Amfiteatru veneau valorile culturale si intelectuale.”
Prof. Dumitriu isi aminteste ca erau asaltati de cei care doraeu invitatii, pentru ca nu se vindeau bilete. La un moment dat, cineva care isi dorea o invitatie pentru doua persoane a spus ca ofera o suma mare de bani. De ce? Pentru ca in urmatoarele zile sotia sa urma sa fie supusa unei interventii chirurgicale complicate, iar medicul ii refuzase plicul spunandu-i ca mai bine ii aduce o invitatie la Galele Amfiteatru.

Prof. Cornel Dumitriu: “Noi niciodata n-am fost cu studentii ca soarecele cu pisica. Exista o complicitate si intindeam coarda atat cat sa nu se rupa, pentru ca altfel sufeream toti. Se inchidea tot. Valorile au existat atunci cand s-au confruntat cu sistemul. Toni este o exceptie pentru ca rezista si astazi. Observati cati s-au pierdut dupa 89, cand a aparut libertatea de a spune ce vrei.”
Sa ne amintim de Corabia Sperantei, din 95:

Divertis la Revelionul din 1990

Balada lui Shogun

Advertisements

Prima mea masina de scris: Olympia – Traveller de Luxe S


Dupa cum scriam si pe contul de Facebook, e prima mea masina de scris (mecanica): OLYMPIA – Traveller de Luxe S. Am primit-o cadou prin 1991. Putem spune ca este un fel de bunica a laptop-ului. Am scris sute de pagini la ea. Ajunsesem la performanta de a scrie o pagina in circa 8-10 minute. E o minune a tehnicii. N-am mai folosit-o de vreo 15 ani. E usor imbatranita. Ar trebui curata si unsa cu ulei. Dar cine se mai ocupa cu asa ceva in ziua astazi?