Walk the line (2005)… un film despre o viata dusa pana la limitele periculoase


Walk the line (2005)… un film despre vise, despre prabusiri si impliniri, despre viata unui om care si-a urmat destinul, chiar daca de multe ori si-a pus piedica de unul singur.

 

Walk the line

Walk the line este povestea lui Johnny Cash, omul care si-a pus amprenta in muzica country. In rolurile principale: Joaquin PhoenixReese Witherspoon. Impreuna cu regizorul James Mangold, cei doi au reusit un film care  castigat un Oscar si trei Globuri de Aur. Filmul este o adaptare dupa cartile autobiografice “Man in Black” si “Cash: The Autobiography”.

Joaquin Phoenix reuseste sa faca un rol exceptional, jucand un barbat care se afla intr-o permanenta lupta cu demonii sai, din afara si dinauntru. Fricile si ironiile celor din jur il doboara, dar se ridica si isi continua drumul. Chitara si scena sunt viata sa. Pentru asta sacrifica orice altceva. Trece prin perioade in care pare ca se ingroapa singur, dar are noroc sa fie langa el June Carter, singura femeie care l-a inteles si sustinut. Sincer sa fiu, nu am crezut ca “blonda de la drept”, Reese Witherspoon, va reusi sa faca un astfel de rol. Si totusi… A luat Oscarul pentru acest rol.

Cariera lui Johnny Cash incepe in 1955, cand renunta sa mai fie vanzator de electrocasnice, si isi urmeaza visul. Totul culmineaza cu celebrul spectacol sustinut la inchisoarea Folsom in 1968.

In acelasi timp, Johnny Cash lupta si pentru iubirea lui June… care in cele din urma ii va deveni sotie pentru mai bine de 30 de ani.

De ce amintesc astazi de acest film? Pentru ca e 12 septembrie si pentru ca in aceeasi zi, in 2003, Johnny Cash ne parasea… la 4 luni dupa ce June Carter se stinsese si ea. Aveau 71 de ani…

 

Advertisements

Doctor Zhivago (1965) – razboi si dragoste cu Omar Shariff (RIP)


Doctor Zhivago (1965) – un film cu 5 premii Oscar din 10 nominalizari, 5 Globuri de aur din 6 nominalizari, in regia lui David Lean, dupa romanul cu acelasi nume al lui Boris Pasternak.

In rolurile principale: Omar Sharif si Julie Christie.

Dr. Jivago (1965)

 

Din pacate, astazi, 10 iulie 2015, Omar Shariff a decedat, la varsta de 83 de ani, intr-un spital din Cairo.

 

Pe scurt este vorba de drama a doi indragostiti in perioada Primului Razboi Mondial, al Revolutiei bolsevice si a Razboiului Civil rus: dr. Jivago (O. Shariff) si profesoara Lara (J. Christie). Pe fondul unei critici aduse situatiei din Rusia, povestea de dragoste dintre doi oameni maturi, cu impliniri si piedici, este firul rosu care il captiveaza pe privitor. In ciuda evenimentele istorice dure, destinul celor doi se impleteste intr-o cautare continua. Razboi si dragoste…. sau dragoste si razboi.

Regizorul suprinde cu emotie si acuratete pe pelicula imagini si sentimente cu un talent rar intalnit in creatiile cinematografice.  Coloana sonora asigurata de  Maurice Jarre a devenit aproape o capodopera a muzicii de film.

Peste 3 ore de film care nu te plictisesc.

Alaturi de cei doi actori din rolurile principale, joaca si Geraldine Chaplin, Rod Steiger, Alec Guinness sau Tom Courtenay.

Regizorul David Lean mai are in portofoliu cateva productii uriase: „Lawrence of Arabia”, „Brief Encounter”, „Great Expectations” si „The Bridge on the River Kwai”.

Multumim Omar Shariff pentru acest rol si Rest in Peace…

 

Like Crazy (2011) – un film recomandat adolescentilor


Like Crazy (2011)  – o drama cu Anton Yelchin, Felicity Jones si … cred ca e corect s-o amintim pe Jennifer Lawrence, in regia lui Drake Doremus.

Like Crazy (2011)

Un film pentru adolescenti si pentru tinerii indragostiti care cauta sa inteleaga mecanismele dupa care functioneaza aceasta lume. El, un tanar american, iar ea, o tanara londoneza, se iubesc dar sunt despartiti de absenta unei vize. Regizorul incearca sa prezinte viata, emotiile, trairile, fricile prin care trec cei doi. Finalul nu are nimic spectaculos tocmai pentru ca este sec, la fel ca in viata. Pentru adulti, filmul s-ar putea sa nu transmita nici  un fel de emotii si ar putea parea chiar plictisitor.

Am ales sa spun cateva cuvinte despre acest fim dintr-un singur motiv: a fost filmat cu un aparat foto Canon 7D, destul de bine montat, si a luat obtinut cateva premii la festivaluri mai putin cunoscute in Europa.

A Beautiful Mind (2001) – “Cursurile îţi lenevesc creierul”


A Beautiful Mind (2001) – este un film de referinta pentru cariera lui Russell Crowe, care avea 37 de ani in momentul filmarii. L-am vazut cu multi ani in urma. Regia: Ron Howard.

A beautiful mind (2001)

Un film despre un geniu al matematicii, John Forbes Nash, macinat de schizofrenie. Cred ca n-as fi scris despre acest film daca nu as fi aflat ca John Nash a murit, pe 23 mai 2015, alaturi de sotia sa, intr-un accident de masina. Avea 86 de ani. Matematicianul John Nash a devenit cunoscut abia dupa 1994 cand a primit premiul Nobel pentru Economie, pentru teza sa de doctorat, pe care a scris-o la 22 de ani. O teza care avea doar 27 de pagini, dar care a revolutionat universul economiei mondiale. In 1998 a fost publicata cartea biografica pentru ca in 2001 sa apara filmul. Dupa cum spunea chiar el, a castigat mai multi bani de pe urma filmului decat de pe urma Nobelului.

Russell Crowe si Jennifer Connelly reusesc intr-adevar sa creeze roluri de Oscar. De altfel, filmul a avut 8 nominalizari si a primit 4 premii. Din pacate Russell Crowe nu va primi premiul pentru cel mai bun actor. Va obtine in schimb Globul de Aur.

Este impresionant modul in care matematicianul schizofren ajunge sa se lupte cu fantomele care nu-l paraseau. Alege sa le ignore pentru a nu mai intra in jocul lor. Isi creeaza repere logice pentru a disocia lumea reala de lumea imaginatiei.

O replica din scenariu, chiar la inceput, spusa de studentul John Nash mi-a atras atentia: “Cursurile îţi lenevesc creierul. Distrug potenţialul creativităţii autentice.”

Dupa cum se poate observa, de catre cei care l-au vazut, filmul A Beautiful Mind nu este doar o recunoastere a personalitatii care a fost Nash, ci mai degraba un elogiu subtil adus sotiei sale, fara de care poate ca matematicianul ar fi sfarsit intr-un spital de nebuni.

Nu degeaba se  spune ca in spatele barbatilor celebri se afla femei puternice.

Nota IMDB: 8,2

4 premii şi 4 nominalizări Oscar,

4 premii şi 2 nominalizări Globul de Aur

 

Ex Machina (2015) – un altfel de mit al lui Frankenstein, care nu transmite vreo emotie


Ex Machina (2015)… un SF bine realizat din punct de vedere tehnic, cu incercari de a lansa mesaje subtile pe alocuri, dar care nu transmite nici o emotie, nu te lasa cu nici o idee care sa te “bantuie” macar o vreme. Este acelasi mit al lui Frankenstein in alt tablou.
Daca tot vorbim despre SF-uri de acest gen, mi se pare mult mai bun Blade Runner (1982), iar in ce priveste latura psihologica, atunci Her (2013) mi-a placut mai mult.

Ex Machina (2015)

Dupa cum este prezentat pe site-urile de specialitate, filmul este o distopie care vrea sa atraga atentia ca evolutia tehnologiilor nu trebuie vazuta intr-un sigur sens si ca exista riscul de a pierde controlul sau chiar de a fi preluat controlul acestei lumi de inteligente pe care e greu sa le mai identifici ca fiind reale sau artificiale. Sunt inteligente hibride care se pot dovedi superioare.

Practic, un programator este selectat pentru ca timp de o saptamana sa testeze calitatile umane ale unui umanoid feminin. Senzatia mea a fost ca scenaristul a facut un galop prin ceea ce inseamna trairi, sentimente si emotii pentru a ajunge sa prezinte concluzia finala. Ori, atunci cand totul se petrece in viteza, e greu sa poti sa surprinzi mai mult decat un tablou general.

Regizorul Alex Garland reuseste un film de nota 8,00 pe IMDB cu aceasta prima pelicula pe care o regizeaza. In rolurile principale: Oscar Isaac (Nathan), Domhnall Gleeson (Caleb) si Alicia Vikander (Ava). 

Premiera in Romania: 19 iunie 2015.

Parerile sunt impartite, dar sunt sigur ca nu ma tenteaza sa revad acest film, chiar daca la prima vedere pare ca ar putea fi un favorit la premii…