De la cuvinte la imagini… și invers

Am să vă spun (din nou) că am văzut un film. Words and pictures (2013), în regia lui Fred Schepisi, având în rolurile principale pe Clive Owen și Juliette Binoche.

Words and pictures (2013) este un film construit pe două planuri. Planul aparent și brut al comunicării versus planul subtil al exprimării. Comunicarea e doar o coajă. Exprimarea arată miezul din noi.

Vă rog să citiți doar discursul final al lui Jack Marcus.

Dacă şi scriitorii sunt consideraţi artişti, atunci ca şi coleg artist, eu nu fac parte din aceeaşi ligă ca D-ra Delsanto, pentru că Delsanto în arta ei ne duce de aici altundeva.

Ea ia ceva la ce ne uităm în fiecare zi, şi elevează acel lucru, scoţându-l din obişnuit. Ca atunci când John Updike s-a uitat la nişte păsări stând la întâmplare pe o sârmă şi le-a spus „semne de punctuaţie pentru o propoziţie invizibilă.” Sau Jeanette Winterson descrie „a te împiedica de blocuri de raze de soare de mărimea oraşelor.” Şi Joyce Cary vorbeşte de o dimineaţă rece cu „ger pe iarbă ca o luminăcondensată de lună.” Şi James Agee spune despre bărbaţi ce-şi scot seara gulerele scrobite şi despre „gâturile lor golaşe părând înalte şi sfioase.”

Fiecare artist îşi însuşeşte lumea, şi făcând asta, o înalţă. Şi prin asta, ne înalţă pe noi, ne dă o privire mai largă.

„Arta este cel mai intensiv mod de individualism „pe care l-a cunoscut lumea.” – Oscar Wilde.

Proust spunea că doar prin artă putem ieşi în afara noastră şi cunoaşte o altă perspectivă asupra universului. Şi Agee şi Updike şi Winterson şi Delsanto ne dau această perspectivă pentru că se oferă pe ei înşişi prin cuvinte, prin imagini. Şi nu putem spune decât că… ceea ce simţim este indescriptibil. Şi valoarea unor astfel de artişti, artişti ca D-ra Delsanto, este că prin darurile lor, agoniile lor, energiile şi viziunea lor, ne fac să ne simţim ceea ce putem fi mai mult. Ne fac să vrem să fim ceea ce putem fi mai mult.

Şi îi mulţumesc pentru asta.

Şi vă mulţumesc Dvs. tuturor pentru că ne-aţi oferit oportunitatea de a onora artiştii şi artele, nu printr-o bătălie, ci printr-o… întrunire, o împreunare de cuvinte şi imagini.

 

Citiți mai mult pe blogul meu de pe site-ul revistei de cultură contemporană TIMPUL.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s